Oficiul Fitosanitar Sălaj: Combaterea manei în culturile de legume

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: PHYTOPHTHORA INFESTANS (mana), SEPTORIA LYCOPERSICI (pătarea albă a frunzelor), ALTERNARIA SOLANI (pătarea brună a frunzelor), CLADOSPORIUM FULVUM (pătarea cafenie a frunzelor), PHYTOPHTHORA PARASITICA (putrezirea rădăcinii, tulpinii și fructelor), XANTHOMONAS CAMPESTRIS pv. vesicatoria (pătarea frunzelor și băşicarea fructelor), PSEUDOMONAS SYRINGAE pv tomato (pătarea pustulară a fructelor), FUSARIUM OXYSPORUM (ofilirea fusariană ), VERTICILLIUM DAHLIAE (verticilioza tomatelor), BOTRYTIS CINEREA (putregaiul cenușiu) și dăunători: MACROSIPHUN EUPHORBIAE (păduchele solanaceelor), TRIALEURODES VAPORARIORUM (musculiță albă), TETRANYCUS URTICAE (păianjenul roșu)
PHYTOPHTHORA INFESTANS (mană) – ciuperca se transmite de la un an la altul, prin tuberculii de cartof infectați rămași nerecoltati, și prin resturile de plante bolnave rămase pe câmp . În timpul vegetației ciupercă se răspândește prin sporangi care germinează în două modalități în funcție de temperatura. Boală se poate manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, în toate fazele de vegetație. Pe vârful și marginea foliolelor apar pete gălbui, de formă neregulată. Cu timpul petele se brunifica și foliola își răsucește marginile spre partea inferioară. Pe față inferioară a foliolelor, în zona petelor, se formează (în anumite condiții de umiditate) un puf albicios, format din fructificatiile ciupercii. Pe fructele verzi apar pete mari, de culoare galbenă – verzuie, care cu timpul se brunifica. În dreptul petelor, țesuturile se întăresc și suprafață fructului devine rugoasă.
SEPTORIALYCOPERSICI (pătarea albă a frunzelor) – atacul începe pe frunzele de la baza plantei și continuă cu cele de la mijloc și vârf. Pe foliole apar pete brune, de 2-3 mm, înconjurate de un inel gălbui. Cu timpul petele devin albe-cenușii și sunt conturate de un inel brun. La suprafaţe, apar puncte mici negricioase, care reprezintă fructificatiile ciupercii. La un atac intens, petele conflueaza și frunzele se usucă, începând de la baza plantei și progresând spr
ALTERNARIA SOLANI (pătarea brună a frunzelor) – pe frunze apar pete brune, rotunde sau ovale, cu contur delimitat. La atacuri intense, petele conflueaza și frunză se usucă. Pe fructele în formare apar (în zona pedunculară) pete brune, ușor adâncite și de formă circulară. Cu timpul petele se înnegresc și prezintă o cutare concentrică a pielit
CLADOSPORIUM FULVUM (pătarea cafenie a frunzelor) – pe frunze apar pete galbene-măslinii, de forme și dimensiuni variate, slab delimitate, izolate sau confluențe. Cu timpul pe partea superioară a limbului petele devin cafenii-roșcate, iar pe cea inferioară se formează un puf de culoare cafenie. Țesuturile se necrozeaza. Foliolele se răsucesc și se usucă.
PHYTOPHTHORA PARASITICA (putrezirea rădăcinii, tulpinii și fructelor) – în urmă atacului rădăcinile putrezesc și apar rădăcini secundare. În zona coletului și pe porțiunea de 10-15 cm a tulpinii, deasupra nivelului solului apar pete brune. Țesutul corespunzător acestor pete se deshidratează și putrezește. Frunzele se îngălbenesc și se curbează în jos. Pe suprafață fructelor verzi se constată pete de culoare cenușie, neregulate, cu inele concentrice brune, care dau fructului un aspect marmorat.
XANTHOMONAS CAMPESTRIS pv. vesicatoria (pătarea frunzelor și băsicarea fructelor) – bacteria se transmite de la în an la altul prin semințe și prin resturile de plante bolnave rămase în câmp. Infecțiile primare pornesc de la plantulele provenite de la semințele infectate.
Infecția frunzelor se realizează prin stomate și prin leziunile epidermei, iar a fructelor prin leziunile produse de insecte, de particulele de sol vehiculate de vânt. Plantele pot fi atacate în toată perioada de vegetație. Pe frunze apar pete de 1-2mm, circulare, unghiulare sau neregulate, situate de-a lungul nervurilor laterale și pe marginea frunzelor. La început au o culoare verde- închis, cu un contur translucid. În dreptul lor se formează un exudat, care cu timpul devine pergamentos. Pe tulpini se constată pete asemănătoare celor de pe frunze. Țesuturile din dreptul petelor se suberifică. Pe fructele tinere se formează vezicule de 2-3 mm, de culoare verde sau brună, izolate sau grupate. La început veziculele sunt pline de exudat apos. Mai târziu, acestea crapă, țesuturile se suberifică și pe fructe rămân adancituri cu aspect rugos. Pe lângă tomate și ardei bacteria atacă numeroase specii din genurile Solanum,Nicotiana, Raphanus,Lycium, Datura, Hyosciamus și Physalis.
PSEUDOMONAS SYRINGAE pv tomato (pătarea pustulara a fructelor) – bacteria se transmite de la un an la altul, prin semințe și resturi vegetale. Bacteria atacă în afară de tomate și specii de plante cultivate și spontane din fam. Solanaceae cum ar fi Nicotiana tabacum, Capsicum annum, Solanum nigrum, etc. Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. Cel mai frecvent și păgubitor este atacul pe fructe. Acestea pot fi infectate, încă din primele stadii de dezvoltare. Sensibilitatea fructelor este mare, înainte de a ajunge la diametru de 3 cm. Pe fructele tinere apar pete necrotice, negre – carbunoase, superficiale, în general punctiforme, ușor proeminente și bine delimitate. Petele sunt înconjurate de un halou de culoare verde mai intens. Uneori petele pot depăși 1 mm în diametru, se măresc luând aspectul unei cruste. În jurul petei, suprafața fructului este ușor adâncită pe o rază de 2-3 mm, la atacuri puternice fructele apar deformate. Se recomandă efectuarea tratamentelor fitosanitare T1,T2 la culturile de solanacee ( tomate, ardei, vinete) cu:
1. CUPERTINE SUPER (COMBIDUO COBRE a două denumire comercială) – 3,5 kg/ha
2. OXITEC HI BIO – 3,0 kg/ha sau
3. CUPROFIX ULTRA (NOVICURE a două denumire comercială) – 1,6 – 2,4 kg/ha sau
4. CUPROXAT FLOWABLE (KUPFEROL a două denumire comercială) – 5,3 l/ha sau
5. VITRA 50 ( CUPRIDIN a două denumire comercială ) – 1,5 – 2,0 kg/ha
6. CHAMP 77 WG – 2 kg/ha (0,2%) sau una din combinațiile de produse cu acțiune sistemică, care controlează și putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea);
1. AMISTAR – 0,75 – 1 l/ha + SWITCH 62,5 WG – 0,8 – 1 kg/ha sau
2. ORTIVA TOP – 1,0 l/ha sau
3. CABRIO TOP – 1,5 – 2 kg/ha + BOTREFIN – 0,8 – 1,0 kg/ha sau
4. TAEGRO – 0,37 kg/ha + SIGNUM (SYREX STAR) – 1,5 kg/ha sau
5. PROXANIL (COMBI DUO FORȚE) – 2,5 l/ha + TELDOR 500 SC – 0,8 l/ha sau
6. ARMETIL COBRE – 2,5 kg/ha + LUNA SENSATION 500 SC – 0,6 l/ha sau
Pe parcelele unde plantele de ardei, tomate, vinete, prezintă simptome de ofilire se va folosi produsul:
SERENADE ASO – 4,0 – 10,0 l/ha sau BELTANOL – 4,0 l/ha. (Beltanol se aplică prin instalația de irigare prin picurare)
Tratamentul este obligatoriu la culturile din spații protejate (unde ciupercile de tip Fusarium, Verticillium sunt mai frecvente).
Pentru combaterea dăunătorilor, pe parcelele unde se semnalează peste 15% frunze atacate să se efectueze tratamente fitosanitare cu:
1. REQUIEM PRIME – 0,65 % maxim 10 l/ha sau
2. FLIPPER – 16 l/ha (spații protejate) – 20 l/ha (câmp) sau
3. SANMITE 10 SC – 1,5 l/ha sau una din combinațiile de produse:
4. VERTIMEC 1,8 EC – 0,6 – 1 l/ha – SHERPA 100 EC – 0,3 l/ha;
5. ORTUS 5 SC – 1 l/ha + MOSPILAN 20 SP – 0,04%;
6. NISSORUN 10 WP – 1 kg/ha + LASER 240 SC – 0,05%;
7. INVERT 1,8 EW – 0,5 – 1,0 l/ha + POLECI – 30-50 ml/hl apă (0,03-0,05 %);
sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Măsuri alternative de combatere: folosirea de sămânța sănătoasă, rotația culturii, distrugerea resturilor vegetale după recoltare.
Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.
Perioada optimă de tratament: T1 în perioada: 05.06 – 08.06.2024; T2 se repetă la 8-10 zile cu un alt produs sau combinație de produse.

Responsabil Prognoza și Avertizare,
Stana Marius

One Thought to “Oficiul Fitosanitar Sălaj: Combaterea manei în culturile de legume”

  1. […] PHYTOPHTHORA INFESTANS (mană) – ciuperca se transmite de la un an la… Articolul Oficiul Fitosanitar Sălaj: Combaterea manei în culturile de legume apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]

Leave a Comment